Cei care locuiesc în Schaffhausen apreciază condițiile ușor de gestionat, calitatea ridicată a vieții, frumoasele locații rezidențiale, zonele de agrement aflate chiar în apropiere și ofertele culturale și sportive peste medie. Fiind cel mai nordic canton din Elveția, Schaffhausen este înconjurat în cea mai mare parte de Germania. 82% din cei 185 km de graniță se învecinează cu landul german Baden-Württemberg. Cantonul este străjuit de 1740 de borne de frontieră. Prin urmare, autoritățile mențin un contact deschis și constructiv la diferite niveluri nu numai cu cantoanele învecinate, ci și cu vecinii germani.
Cantonul este împărțit în trei regiuni distincte, toate situate la nord de Rin. Partea principală se întinde de la cotul Rinului de lângă Schaffhausen și Neuhausen am Rheinfall până la Klettgau, regiunea Randen și platoul Reiat. La est se află Steiner Zipfel, la vărsarea Untersee, iar la sud-vest partea inferioară a cantonului, cu cele două sate Buchberg și Rüdlingen.
Peisajul din jurul Schaffhausen este mărginit de Platoul Elvețian. Dealurile și văile line fac parte din poalele Munților Jura și sunt martorele mișcărilor ghețarilor din timpul ultimei ere glaciare.
Peisajul este variat, pe acesta punându-și amprenta în mod pregnant Rinul, cu peisajul său fluvial unic, marile zone împădurite, terenurile agricole vaste și podgoriile îngrijite atent.
Suprafața cantonului este de 298 de kilometri pătrați și corespunde unui total de 0,7% din teritoriul total al Elveției. În cele 26 de municipalități ale cantonului locuiesc peste 84.000 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din populația rezidentă a întregii Elveții. Schaffhausen este, astfel, unul dintre cele mai mici cantoane din Elveția.
Structura actuală a așezărilor din regiunea Schaffhausen a fost creată prin sosirea coloniștilor alemani din Evul Mediu timpuriu. Vestigiile alemanice din secolul al VII-lea sunt cunoscute pe aproape întreg teritoriul cantonal. Cele mai importante așezări, însă, se găseau chiar din epoca romană în apropiere de Schleitheim și Stein am Rhein.
După anul 1000, viața economică din regiune, care până atunci fusese în principal agricolă, a cunoscut un mare dinamism. Cel târziu în secolul al XI-lea, relația cu Rinul a devenit mai importantă. Acordarea drepturilor de batere a monedei și de piață în Schaffhausen și Stein am Rhein și în special dezvoltarea rapidă a orașului Schaffhausen se datorează activităților comerciale care au luat avânt. Populația din Schaffhausen a profitat de faptul că importanta cale navigabilă prin Rheinfall a fost suspendată, Schaffhausen oferind servicii de transbordare și de transport în schimbul unor taxe corespunzătoare, inclusiv vamale. Odată cu dobândirea drepturilor senioriale asupra satelor din împrejurimi, începe construirea unui oraș-stat puternic.
În Evul Mediu, Schaffhausen a fost adesea prins între fronturile marilor puteri. Pentru a-și afirma independența, Schaffhausen s-a alăturat Confederației în 1501 și și-a asumat sarcina de a securiza granița nordică a Confederației, care includea fortăreața Munot, astăzi emblema orașului, construită în mare parte prin munca celor fără statut liber.
Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, reprezentanții ghildelor din orașe conduceau fără restricții asupra supușilor de la țară. Odată cu tulburările Revoluției Franceze, oamenii de la țară luptă pentru aceleași drepturi și libertăți ca și locuitorii orașelor. În secolul al XIX-lea sunt create cantonul, orașul Schaffhausen și 35 de municipalități independente.
Până la începutul secolului al XIX-lea, locuitorii din Schaffhausen au trăit în principal din agricultură, meșteșuguri și comerț. Acest lucru se schimbă odată cu implicarea pionierilor industriali, care pun bazele unei transformări profunde a economiei. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, Schaffhausen se transformă într-un important centru industrial, cu numeroase firme renumite.
În anii '50 și '60, regiunea beneficiază de o creștere economică generală. Companiile de tradiție îndelungată, precum Georg Fischer, SIG, IVF și altele, ajung rapid în plină expansiune, iar acestora li se alătură și alte companii noi. Aproape că nu există șomeri, ci dimpotrivă: forța de muncă este rară și trebuie să fie adusă în țară din străinătate – la acea vreme, în principal din Italia.
Criza din anii '90 duce la o reducere radicală a locurilor de muncă în industrie. Schaffhausen trebuie să se reorienteze și să își lărgească orizonturile economice. Odată cu sosirea unor noi companii și restructurarea întreprinderilor existente, crește importanța sectorului serviciilor. Pentru companiile active la nivel internațional, regiunea Schaffhausen este un loc de afaceri atractiv și inovator, care demonstrează că poate concura la nivel mondial. După un declin semnificativ în anii '90, populația crește din nou de câțiva ani. Din nou, numeroși imigranți vin din străinătate, mulți din Germania vecină, dar și din întreaga lume.